A refuzat Nikola Tesla Premiul Nobel?

 

             Chiar daca au trecut mai bine de 80 de ani de la moartea marelui savant, Nikola Tesla, descoperirile sale in domeniul electricitatii, magnetismului, roboticii si fizicii nucleare, inca au un impact major asupra dezvoltarii umanitatii. Despre viata lui Tesla s-au scris zeci de carti si biografii in ultimii ani, aparand foarte multe teorii mai mult sau mai putin fanteziste despre activitatea lui. 

             A refuzat Nikola Tesla Premiul Nobel? A avut marele savant origini romanesti? A receptionat el semnale electromagnetice venite din spatiul cosmic sau de pe Marte? Din pacate majoritatea acestor teorii nu sunt sustinute de dovezi concrete. 

             Ne propunem atat in acest articol, cat si in urmatoarele, sa tratam cateva din aceste teorii, folosind in sustinerea si in combaterea lor dovezi ce nu pot fi contestate.

             Pe data de 6 noiembrie 1915, "New York Times" publica stirea potrivit careia Tesla si Edison urmau sa imparta Premiul Nobel pentru fizica pe anul in curs, ceea ce a dus la una dintre numeroasele controverse ale Premiului Nobel. Sursa acestei stiri, conform articolului, era corespondentul la Copenhaga al ziarului Daily Telegraph. Asadar, ziarul recunoaste ca sursa nu este una oficiala, ci...un corespondent !!  

             Interesant este ca acelasi articol din "Times" enumera inca 4 persoane nominalizate la Premiul Nobel pentru literatura si chimie, care de asemenea nu au primit premiul in acel an.

"New York Times" 6 noiembrie 1915

             Unele surse au sustinut ca, din cauza animozitatii lor, unul fata de celalalt, niciunul dintre ei nu a primit acest premiu, si asta in ciuda contributiilor stiintifice pe care ei le-au avut. Se spune ca fiecare a cautat sa minimizeze realizarile celuilalt si dreptul de a castiga premiul si ca ambii au refuzat sa-l accepte vreodata daca ar fi trebuit sa-l imparta.

             Care este realitatea? Desi stirea a aparut in noiembrie 1915, procesul de nominalizare se incheiase de la inceputul anului. Din comitetul pentru fizica, au facut parte 18 oameni de stiinta, fiecare dintre ei avand dreptul la 2-3 nominalizari. Tesla si Edison nu au fost nominalizati niciodata in acelas an la Premiul Nobel, lucru ce poate fi verificat in arhivele Academiei Regale.

 

Pentru anul 1915, principalele propuneri au fost : 

- Henry Bragg : 4

- Max von Laue : 3

- George Hale : 3

- Lawrence Bragg : 2

- Max Planck : 2

- Thomas Edison : 1

- Inca 13 savanti au mai avut cate o propunere.

  

 LINK - Arhiva nominalizarilor la Premiul Nobel pentru anul 1915

 

             Dupa cum vedem, conform arhivelor Academiei Regale, Nikola Tesla nu a fost nici macar nominalizat la Premiul Nobel pentru anul 1915 !!

Pe data de 14 noiembrie 1915, la aproximativ o saptamana de la publicarea stirii initiale in "New York Times", Academia Regala anunta ca Prof. Henry Bragg si fiul sau Lawrence Bragg, aveau sa imparta Premiul Nobel pentru fizica. Henry Osborn (presedintele Univ. Columbia) a fost singurul care l-a nominalizat in acest an pe rivalul lui Tesla, Thomas Edison. 

             Abia in anul 1937, conform arhivelor, Tesla avea sa fie nominalizat pentru prima si singura data la Premiul Nobel de catre F. Ehrenhaft (Viena). 

   

LINK - Arhiva nominalizarilor la Premiul Nobel pentru anul 1937

             Cu siguranta ca atat Tesla cat si Edison meritau Premiul Nobel, insa nici pana in ziua de astazi nu se cunoaste cauza reala pentru care ei nu au fost nominalizati de catre comunitatea stiintifica. Chiar daca majoritatea inventiilor lui Edison erau perfectionari ale descoperirilor altora, acesta avea si foarte multe creatii originale precum fonograful, kinetoscopul, becul cu incandescenta, etc.

Tesla nu avea cum sa declare ca refuza Premiul Nobel, din moment ce acesta nu a fost nici macar propus. Comitetul Nobel nu te intreaba daca accepti sau nu premiul, inainte de nominalizare.

             Biografii lui Tesla, Inez Hunt si Wanetta Draper i-au scris Dr.-ului Rudberg de la Academia de Stiinte a Suediei, la inceputul anilor '60, rugandu-l sa clarifice situatia. Acesta le-a raspuns : "Orice zvon potrivit caruia o anumita persoana nu a primit Premiul Nobel din cauza ca isi facuse cunoscuta intentia de a refuza recompensa este ridicol". Biografii au concluzionat ca intreaga afacere a fost doar o "gluma sardonica".

 

             Intre Tesla si Edison nu a existat niciodata o controversa reala in ceea ce priveste Premiul Nobel, deoarece ei nu au fost nominalizati niciodata in acelasi an. Arhivele Academiei Regale ce pot fi accesate si online, dovedesc acest lucru.

             Un alt motiv pentru care este putin probabil ca Tesla sa fi refuzat premiul este acela ca la mai putin de doi ani distanta, pe data de 18 mai 1917, savantul accepta Medalia Edison acordata de catre IEEE (Institutul de Ingineri electrici si electronici), atribuita persoanelor care au obtinut realizari meritorii in domeniul studiului sau ingineriei fenomenelor electrice. Premiul consta dintr-o medalie de aur si un certificat, fiind creat in anul 1904 de catre un grup de prieteni si asociati ai lui Edison. Patru ani mai tarziu, Institutul American de Ingineri Electricieni (AIEE) a incheiat un acord cu grupul de asociati, pentru a prezenta medalia ca fiind cea mai inalta distinctie a sa.

             Datorita animozitatii pe care Tesla o manifesta fata de Edison, multi spun ca acesta nu ar fi fost foarte incantat de primirea acestui premiu. Organizatia functiona sub titulatura numelui lui Edison si cel mai probabil, chiar acesta ar fi aprobat acordarea premiului.

Pare ilogic ca in 1915 Tesla sa refuze Premiul Nobel pentru ca ar fi trebuit sa-l imparta cu Edison, iar doi ani mai tarziu sa accepte Medalia Edison.

 

             Sa nu uitam ca Premiul Nobel se acorda impreuna cu o suma considerabila de bani, care nu a fost niciodata mai mica de 50 000 de dolari. In 1980 suma era de 350 000 de dolari iar in 2020, de aproximativ 1,14 milioane de dolari. 

             In 1915, Tesla era foarte stramtorat din punct de vedere financiar, avand datorii mari catre mai multe persoane si firme, inclusiv catre angajatii statiei de la Wardenclyffe. Avocatii care il ajutau in cadrul litigiilor sau proprietarii hotelului unde Tesla locuia, aveau si ei de primit sume considerabile de la marele savant. Spre sfarsitul anului, Tesla a primit o nota de plata de aproximativ 19 000 de dolari de la oficialitatile hotelului, iar in aceeasi perioada, a fost chemat in judecata pentru o datorie de numai 935 de dolari, bani ce reprezentau taxe neachitate pentru statia de la Wardenclyffe si pe care Tesla nu avea de unde sa-i scoata.

 

             In mod sigur savantul si-ar fi dorit Premiul Nobel, atat pentru recunoasterea meritelor de catre comunitatea internationala cat si pentru remuneratia considerabila ce l-ar fi ajutat sa achite o parte din datorii si sa-si continue proiectele. Suma primita ar fi fost o mana cereasca pentru savant in conditiile in care aproape toti marii magnati refuzau sa-l ajute financiar, iar Tesla a fost nevoit sa-si vanda aproape toate patentele pentru a putea trai si a continua munca. De ce ar fi refuzat Tesla Premiul Nobel pentru fizica, ce venea cu o suma considerabila de bani si ar fi preferat sa se roage si sa se umileasca in fata magnatilor pentru a fi ajutat cu bani?

             In concluzie, cei care afirma in diferite emisiuni TV, carti sau articole, ca Tesla ar fi refuzat Premiul Nobel pentru fizica, nu se bazeaza pe nicio sursa credibila ci doar pe niste zvonuri ce nu pot fi dovedite.

Viata lui Albert Einstein - Partea 5: Recunoasterea mondiala si premiul Nobel

Motto : "Idealurile care mi-au luminat calea si din cand in cand mi-au dat curaj reinnoit de a intampina viata cu voiosie, au fost bunatatea, frumusetea si adevarul...nu am nici un talent anume, sunt doar extraordinar de curios". (Albert Einstein)

            Einstein prefera cafeaua frappe si carnatii. Cafeneaua era locul unde el se intalnea cu prietenii si colegii purtand discutii pe teme stiintifice si invatand pentru examene. In timpul anilor petrecuti la Politehnica din Zurich (ETH), frecventa cafeneaua Metropol.
            Publicarea teoriilor sale din "Annalen der Physik" (Anale de fizica) in 1905 au atras atentia marelui fizician Max Planck de la Universitatea din Berlin. Cei doi fizicieni s-au cunoscut in 1909 si au mentinut o prietenie stransa  desi erau doi oameni diferiti.

Albert Einstein si Max Planck

            In 1906 este promovat la gradul de expert tehnic clasa a doua la Institutul de Patentare, avand un salariu anual de 4500 franci elvetieni.
            Fara a fi un profesor stralucit, Einstein obtine in 1908 un post de profesor la Univ.din Berna, lucrand intre timp si la Institutul de Patentare, aceasta fiind principala sursa de venit pentru el si familia sa.
            In 1909 devine profesor asociat la Univ.din Zurich avand acelasi salariu ca si la Institut, de unde va demisiona.
            1910 este anul in care se naste cel de-al doilea fiu,Eduard, alintat si "Tede". Spre dezamagirea lui Einstein acesta are probleme psihice petrecandu-si viata mai mult prin spitale si murind in 1965 in Elvetia. Intr-o scrisoare adresata bunului sau prieten Michele Besso, Einstein ii spune: "Starea fiului meu cel mic ma ingrijoreaza foarte tare. Este imposibil sa devina intr-o buna zi un om ca toti ceilalti. Cine stie, poate ar fi mai bine pentru el sa paraseasca aceasta lume inainte de a fi cunoscut viata".

Einstein si Elsa in India

           Tot in 1910 Einstein este numit profesor cu drepturi depline la Univ.Germana din Praga. Incepand cu aceasta perioada, casatoria lui cu Mileva se destrama. Un an mai tarziu accepta o oferta de la ETH din Zurich, fiind impins si de tensiunea crescanda ce exista in relatia cu Mileva pe care o gasea rece si nereceptiva. Einstein ramane la ETH pana in 1914 cand Max Planck il invita la Berlin oferindu-i postul de director al "Institutului de fizica teoretica". Impreuna cu sotia si cei doi copii, Einstein se muta la Berlin. Mileva nu avea sa stea prea mult aici si nefiind obisnuita cu stilul de viata al marelui fizician, se intoarce la Zurich impreuna cu copiii.

Einstein intr-o conferinta

           La Berlin Einstein se gaseste cu mai multe rude din partea tatalui sau. Un var al tatalui pe nume Rudolf avea o fiica, Elsa, pe care Einstein o cunostea din copilarie si care era cu trei ani mai mare decat el. Ea avea doua fete, Ilse si Margot dintr-o casatorie anterioara si era divortata. Curand intre cei doi avea sa se lege o relatie tot mai stransa, petrecand din ce in ce mai mult timp impreuna.
           Lucrul la o noua teorie a gravitatiei ii acapara o foarte mare parte din timp. In 1911 publica un articol asupra principiului de echivalenta insa, Einstein nu ajunsese la forma finala a TRG. Avea nevoie de matematica necesara pentru a construi aceasta teorie. Pentru ajutor apeleaza la prietenul si colegul sau Marcel Grossman, care-l ajuta si pe cand erau studenti la ETH cu notite.

           In 1916, Einstein publica "Bazele teoriei generale a relativitatii". Aceasta teorie nu era prea inteligibila. Notiuni precum "deformarea spatiului si timpului" erau o noutate pentru lumea fizicii. Teoria trebuia testata si dovedita, lucru care nu se putea face decat in timpul unei eclipse totale de Soare. Prima incercare a avut loc in august 1914, cand astronomul Erwin Freundlich a pornit intr-o expeditie in Crimeea. Izbucnirea "Primului razboi mondial" a oprit aceasta expeditie, Erwin nereusind sa observe stelele.
           Testarea teoriei lui Einstein avea sa mai astepte pana in noiembrie 1919, spre dezamagirea sa, atunci cand Arthur Eddington pleaca intr-o noua expeditie in insula Principe. Aceasta expeditie confirma corectitudinea teoriilor lui Einstein, zdruncinand practic lumea stiintifica. Incepand cu aceasta confirmare si anuntarea ei intr-o reuniune comuna a Societatii Regale si a Societatii Regale de Astronomie din Londra in noiembrie 1919, Einstein este recunoscut la nivel mondial si devine unul dintre cei mai celebrii oameni de stiinta din lume.

Einstein in New York, 1921

           Relatia dintre Einstein si Mileva merge din ce in ce mai rau, si ajung sa se separe definitiv. Hrana proasta primita in timpul razboiului pe cand se afla in Germania, precum si grija familiei, i-au afectat sanatatea suferind de ulcer. Aceasta boala il va tine la pat o perioada de timp. Elsa impreuna cu Rudolf au grija de Einstein in asa fel incat acesta sa se hraneasca corespunzator si in primavara anului 1917 marele fizician se muta intr-un apartament aflat in apropiere de verisoara sa. Se hotarasc ca peste un an sa se casatoreasca!! Chiar daca nu a reusit sa se impace cu ideea despartirii toata viata, Mileva este deacord cu divortul. Catre batranete , Einstein afirma : "Asta a intunecat relatiile cu cei doi baieti ai mei, de care eram foarte atasat. Aceasta latura tragica a vietii mele m-a urmarit pana la batranete".

Albert Einstein, 1921

           O conditie pentru ca Mileva sa fie deacord cu divortul era ca aceasta sa primeasca o parte din suma aferenta unui premiu Nobel pe care Einstein l-ar fi putut primi in viitor. La patru luni dupa divort, Einstein se casatoreste cu Elsa.
           Dupa recunoasterea mondiala, Einstein primeste invitatii la conferinte in universitati din toata lumea (SUA,Marea Britanie,Franta,India,Japonia,Argentina,etc).
           Pe 11 noiembrie 1922 pe cand se intorcea din Japonia, afla ca a castigat premiul Nobel pentru fizica, pentru anul 1921. Neputand sa participe la ceremonia de acordare a premiului de la Stockholm, Einstein tine numeroase conferinte in 1923 in Suedia.
           Nu a fost foarte fericit la auzul vestii ca a castigat premiul Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric. Teoria relativitatii era capodopera sa, iar in discursurile de dupa acordarea premiului, Einstein s-a referit mai mult la ea decat la efectul fotoelectric.

            Se spune ca cineva l-a rugat pe Einstein sa-i explice teoria relativitatii mai pe intelesul lui. Raspunzand, marele fizician a spus : "Pune mana pe o soba fierbinte si un minut ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora, si aceasta ti se va parea un minut. Aceasta este teoria relativitatii pe intelesul tuturor".