Dispozitive psihotronice : V2K - Voci in teasta (Partea 6)

         Incepand cu anii '60 ai secolului XX, au fost elaborate si publicate numeroase metode de stimulare a undelor cerebrale si a Sistemului Nervos prin intermediul sunetului, microundelor si pulsatiilor de energie electromagnetica. In anul 1968 a fost brevetat un dispozitiv numit "Dispozitiv de excitare a sistemului nervos" iar in 1973, doctorul Joseph Sharp (Walter Reed Army Institute of Research) demonstreaza cu succes "transmiterea vocilor in teasta" (V2K) folosind microunde artificiale. Printr-un transmitator radio controlat de un computer, acesta trimitea un singur semnal sonor subiectului ce il auzea in cap sub forma unui "clic". Aceste semnale (clicuri) erau sincronizate cu ritmul vocii umane, astfel incat subiectul auzea in cap o voce si nu clicuri. Sunetele erau asemanatoare cu cele emise de o persoana care foloseste un laringe electronic (cutie de rezonanta a vocii). Cuvintele erau simple intrucat cele complexe au nevoie de energie ridicata pentru transmitere.
         Desi majoritatea psihologilor depun eforturi considerabile pentru etichetarea "victimelor hartuirii electronice" drept bolnave mental, acestea din urma insista asupra pericolului deosebit reprezentat de catre V2K, prezentand diferite inregistrari si documente.

        Victimele hartuirii electronice au raportat o serie de simptome precum :
- voci in cap;
- oboseala brusca;
- halucinatii;
- dureri de cap;
- senzatia de arsura si intepaturi la suprafata pielii sau in interior;
- spasme;
- sunete misterioase de pasi
- zumzait;
- probleme cu sinusurile;
- tiuit si dopuri in urechi;
- confuzie, ameteala;
- pierderea controlului asupra corpului fizic;
- iritatii ale gatului si mancarimi pe corp.

         In majoritatea cazurilor, victimele cred ca vocile ce le aud le apartin, ca acestea sunt propriile ganduri sau ca sunt schizofrenice. Unii afirma ca au fost hipnotizati prin voci si diferite comenzi subliminale ce au fost "descarcate" in capul lor.
        Un lucru este cu siguranta clar : daca V2K exista, acesta are ca scop reprogramarea mintii oamenilor, controlul acesteia, al actiunii, gandurilor si comportamentelor umane.

         Simptome care pot indica un atac cu armament cu energie directionata sunt:
- trezirea brusca la aceleasi ore din noapte (parca miscat de o forta exterioara);
- vibratii ale muschilor si partilor corpului;
- posibile dispozitive sau microfoane in casa;
- senzatii de intepaturi sau ace fierbinti in piele (in special la inceputul somnului);
- puls crescut;
- tiuit in urechi;
- temperatura crescuta a corpului in ciuda mediului ambiant rece si a lipsei unei raceli;

         In iunie 1988, Wayne B. Brunkan a inregistrat in SUA un brevent cu nr.4877027 pentru tehnologie de voce-la-teasta prin microunde. Prin radiatie cu microunde cuprinse intre 100-10 000 Mhz, modulata intr-o unda specifica, sunetul este introdus in capul unei persoane. Undele sunt compuse din rafale modulate in frecventa, fiecare rafala fiind alcatuita din 10 pana la 20 de impulsuri distribuite uniform si grupate strans. Rafalele sunt modulate in frecventa prin "input audio" astfel incat persoana al carei cap este iradiat sa aiba senzatia de sunet. Se presupune ca acumularea impulsurilor provoaca o descarcare aleatorie a unor neuroni in creier, astfel incat se percepe un sunet.

        Una dintre cele mai infioratoare povesti despre atacurile si hartuirile electronice provine de la un barbat pe nume Jesus Mendoza Maldonado. Acesta sustine ca a fost hartuit sistematic electronic cu microunde datorita unui denunt. Povestea sa a aparut in numeroase scrieri , documente legale oficiale si documentare. Pentru a opri hartuirea ajuns pana la cele mai inalte niveluri guvernamentale, inclusiv CIA, cazul fiind in cele din urma respins de Curtea Suprema. In procesul intentat la o curte federala, la dosar apareau urmatoarele :

- intensitatea radiatiilor a destabilizat starea de sanatate a reclamantului in timpul audierilor;
- fiul de trei ani si fiica de patru ani a reclamantului au suferit de dureri si convulsii in somn in timp ce masuratorile indicau un nivel crescut de radiatii in casa reclamantului;
- in cateva randuri relevante pentru acest caz reclamantul a inregistrat video agresiunea electronica;

       Maldonado afirma : "Prima data am fost expus cu intentie radiatiilor in 1997, ca pedeapsa pentru denuntarea unei scheme frauduloase de la Thomas M. Cooley Law School din Laising, Michigan, a doua cea mai importanta scoala de drept din tara". Procesul i-a dat castig de cauza dar agresiunea electronica nu a incetat. Atunci cand starea de sanatate a lui si a familiei a inceput a se inrautati si mai mult, Maldonado a dat in judecata Curtea Suprema a SUA. Nu i s-a facut dreptate iar pe blog nu a mai scris din 2008 !!!

Cum ne protejam?

- purtarea de haine din piele;
- purtarea de manusi, sepci si cizme din cauciuc ce elimina senzatiile electrice;
- activitati si exercitii fizice regulate;
- muzica data la maxim sau iesirea in spatii galagioase in timpul atacurilor V2K pentru anularea vocilor si impulsurilor;
- folosirea magnetilor terapeutici si a hainelor ce anuleaza energia electromagnetica;
- evitarea locurilor in care pot avea loc urmariri in grup si episoade de teatru stradal;
- folosirea dopurilor pentru urechi in scopul evitarii patrunderii sunetelor proiectate din exterior.

Observatii :

        Cu siguranta ca nu toate persoanele ce prezinta simptomele de mai sus sunt atacate V2K. Multi sunt oameni obisnuiti care nu prezinta niciun motiv pentru care cineva ar vrea sa-i reduca la tacere ori sa-i controleze mental. Exista multe firme, companii si site-uri ce comercializeaza diferite dispozitive de protectie, obiecte, costume plumbuite sau folii de aluminiu pentru protectia capului, desigur majoritatea contra unei sume considerabile.
        Dupa cum am spus, nu toti cei care cred ca sunt atacati psihic chiar sunt. De aceea totul trebuie analizat, cercetat si cantarit cat mai bine posibil.
        Elana Freeland (autoarea lucrarii Chemtrails, HAARP and the Full Spectrum Dominance of Planet Earth) spune : "Nu trebuie sa fi doctor in inginerie spatiala ca sa vezi ca monitorizarea cu ajutorul satelitilor si tehnologiile dincolo de orizont nu vizeaza doar <>. Torturarea de la distanta si interogarea, stimularea memoriei prin interogatoriu neurofonic, analizatorii de unde cerebrale care produc <> si programarea sunt menite sa instaleze in casele si locurile noastre de munca lagare de concentrare electronice. Modalitatile silentioase, invizibile si imposibil de demonstrat in care pot fi folosite aceste arme sunt naucitoare".

Manipularea constiintei

          Viziunea umanităţii asupra timpului şi spaţiului se schimbă radical. Considerat cândva domeniul exclusiv al fizicienilor şi matematicienilor de geniu, umanitatea a aflat că instituţiile şi universităţile sale „sacre” au minţit în această privinţă. Ca să fim delicaţi, putem spune că au interpretat greşit realitatea. Din fericire (sau din nefericire), secretele timpului şi spaţiului nu ne-au fost servite pe un platou de argint. Dimpotrivă, am învăţat despre ele pe pielea noastră, ca nişte ucenici vrăjitori care încearcă să-i fure maestrului său secretele cunoaşterii. Magicianul care deţine aceste secrete nu doreşte să renunţe la supremaţia sa! De aceea, suntem nevoiţi să ne descurcăm cu puţinele informaţii care se scurg şi nu suntem lăsaţi să ne înscriem la „Universitatea Controlului Conştiinţei asupra Timpului şi Spaţiului”. 

          Cel mai mare secret al timpului şi spaţiului care a ajuns până la noi este acela că aceste componente fundamentale ale dimensiunii noastre fizice pot fi manipulate. Această idee este încă nouă pentru savanţii convenţionali şi pentru mas-media controlată direct. Manipularea conştiinţei este cunoscută sub numele de „controlul minţii”, sintagmă pe care principalele organe ale mas-mediei refuză în continuare să o accepte. Din păcate, orice formă de manipulare a aspectelor spaţio-temporale este sinonimă cu o modificare în planul conştiinţei, şi deci cu o formă de control al minţii. Explicaţia este simplă: răspunsurile noastre la ideea de timp şi de spaţiu sunt în mare măsură condiţionate. Puţini sunt cei care pun la îndoială în mod serios şi conştient structura realităţii fizice aşa cum o cunoaştem noi. Deşi, la prima vedere, vinovată de această stare de lucruri pare să fie evoluţia naturii umane şi a creierului oamenilor, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În realitate, creierul uman este un computer perfect, capabil să îi servească posesorului său ca un instrument în vederea atingerii iluminării cosmice. Din păcate, această capacitate a sa a fost scurtcircuitată la nivelul întregii umanităţi de diferiţi factori. Printre aceştia am putea enumera: extratereştrii,preoţimea din Antichitate, îndoctrinarea religioasă, găştile tinerilor şi programul CIA de control al minţii cunoscut sub numele de MK-Ultra.  

          MK-Ultra nu este altceva decât o „modernizare” făcută cu mijloacele secolului XX a unor tehnici străvechi, cum erau cele folosite de gruparea medievală intitulată Asasinii, un cult provenit din Orientul Mijlociu care îşi programa victimele să ucidă cu ajutorul haşişului. După cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul a început să facă experimente cu drogurile de sinteză de genul aşa-numitului „ser al adevărului”. Acest fapt este atestat de dovezi şi nici măcar nu este negat deschis de către guvern. Tot ce au încercat oficialii a fost să minimalizeze la maxim adevărata semnificaţie a experimentelor făcute. Cărţile care descriu acest subiect se limitează să vorbească despre tratamentul aplicat prizonierilor de război, încercând să acrediteze ideea că aceste metode au drept unic scop obţinerea secretelor militare de la duşmani.

          Din când în când, câte o abordare mai îndrăzneaţă încearcă să investigheze potenţialul criminal al metodelor de control al minţii şi posibilitatea transformării oamenilor în simpli roboţi programaţi. Deşi reprezintă un pas în direcţia cea bună, această viziune nu merge suficient de departe. Dacă putem accepta premisa incontestabilă că diferiţi oameni lipsiţi de scrupule au participat la proiectul guvernamental al „serului adevărului”, faptele ne permit să alcătuim un scenariu din ce în ce mai incredibil. Când un om este supus procedurii de narcosinteză, subconştientul său poate fi accesat fără ca el să fie conştient de acest lucru. De cele mai multe ori, el va spune adevărul, răspunzând sincer la întrebările puse de anchetatori. Ceea ce este şi mai remarcabil este faptul că el poate spune adevărul despre anumite lucruri pe care nu le conştientizează în stare de veghe. Din această perspectivă, el poate fi folosit ca instrument de sondare a subconştientului colectiv. Evident, orice cercetător curios şi serios nu se va limita să pună întrebări referitoare exclusiv la secretele de război. El va profita de prilej şi îi va pune subiectului întrebări legate de Dumnezeu, de istoria evoluţiei şi de natura ultimă a realităţii. Cu siguranţă, unii subiecţi supuşi narcosintezei se vor dovedi mai înzestraţi decât alţii pentru acest tip de cercetare, aşa că se vor face un număr cât mai mare de

studii clinice.

          Folosind psihicul uman, cercetarea ar putea avansa către zone neatinse vreodată până atunci de cunoaşterea umană. De pildă, dacă supui un om ca Einstein unor experimente cu serul adevărului, ai putea obţine informaţii extrem de interesante referitoare la dilema universului. La un moment dat, un investigator va fi tentat să afle principiile creaţiei care rămân ascunse în faţa percepţiei noastre asupra „realităţii de zi cu zi”. Orice om care pătrunde în aceste zone ascunse de control al conştiinţei trăieşte practic ceea ce se numeşte o „iniţiere în ocultism”. Scenariul de mai sus este cât se poate de simplu şi nu îţi trebuie altceva decât un banal simţ al logicii pentru a-l accepta. 
         În ceea ce priveşte istoria reală a acestui tip de cercetări, aceasta este o cu totul altă chestiune. Din păcate, deşi s-a aflat câte ceva, partea cea mai savuroasă a acestei istorii rămâne în continuare ascunsă. Ceea ce ştim sigur este că prin anii 50 s-au făcut nenumărate experimente cu LSD şi că a fost iniţiat un proiect de control al minţii prin tortură, condus de dr. Ewen Cameron. O mare parte din studiile referitoare la LSD s-au făcut sub conducerea dr. Timothy Leary, un profesor de la Harvard, discreditat public prin anii 60.   

Dr. Timothy Leary

         Deşi Leary a pretins că s-a folosit de CIA pentru a obţine fondurile necesare investigaţiilor sale, serviciile secrete s-au folosit la rândul lor de el. Oricare ar fi adevărul, cert este că Leary a fost unul din cei doi piloni ai Proiectului Monarch, un proiect de control al minţii iniţiat şi condus înanii 50. Nu întâmplător, Leary şi colegii săi erau cunoscuţi sub numele de „Băieţii Monarch”. Ulterior, evoluţia proiectului de control al minţii a continuat în unitatea militară dezafectată de la Camp Hero, în Montauk Point, New York. Cele mai multe informaţii revelate public în legătură cu cercetările făcute la Montauk au fost furnizate de Preston Nichols, care a participat la acest proiect în calitate atât de anchetator cât şi de victimă. Preston a scris mai multe cărţi pe acest subiect. El a vorbit foarte mult de„băieţii din Montauk”, o expresie generală care se referă la toţi cei programaţi din punct de vedere mental prin intermediul psihicului lor sexual. Recent, el a început să aplice această sintagmă inclusiv femeilor, pe care le numeşte „fetele din Montauk”.Cel mai tulburător este faptul că aceşti oameni programaţi sunt foarte numeroşi. Numai în Long Island trăiesc probabil sute, şi aceasta nu este decât o picătură într-un ocean. 
         Tot mai mulţi oameni atestă că au fost supuşi unor experimente ciudate de control al minţii. Ei au amintiri fragmentate ale unor evenimente cel puţin bizare. Vieţile lor sunt dovada cea mai vie a manipulării la care au fost supuşi prin tehnici de control al minţii.

Sursa : Peter Moon, autor al cartilor Proiectul Montauk : Experimente in timp, Montauk revizitat - aventuri in sincronicitate si Montauk - conexiunea extraterestra.